Înţelegere

Se întâmplă la un moment dat în viaţă să întâlneşti acea persoană care te schimbă, te maturizează,te face să simţi că s-a "rupt" ceva în tine,că tot ce ştiai până în acel moment despre dragoste era iluzie. Dacă eşti îndeajuns de matur să o accepţi,să te accepţi ,te legi de ea pentru totdeauna(sau măcar pentru o luuungă perioadă de timp)
Dacă nu vrei să fii îndeajuns de matur,o laşi sa treacă prin faţa sufletului tău şi te uiţi în tine cum se formează o tristă,frumoasă,amăruie amintire a unei poveşti tainice fără început.
Nu regreţi ce s-a întâmplat,nu regreţi că ai lasat-o să scape.Pentru că aşa ai ales Tu.
Te mulţumeşti cu experienţa şi te gândeşti că eşti tânăr,mai ai mult de învăţat şi de experimentat in dragoste.
Rămâne astfel, doar o poveste frumoasă care s-a sfârşit înainte de a începe.

Pentru toate poveştile asemenea..următoarele versuri :)


" Las' lumea să dispreţuiască ascunsa taină dintre noi,
Prejudecata omenească arunce-n cale-ţi cu noroi.

În faţa idolilor lumii nu-ngenunchi, nu-nchin, nu cerşesc.
La fel cu tine gândul nu mi-i nici să iubesc, nici să urăsc..(bis)

M-afund fără să caut rostul în chefuri, nici voios, nici trist..
Vorbesc cu prostul, cu neprostul, doar pentru sufletu-mi exist.

În larma lumii ne-ntâlnirăm, o zi ca orice altă zi,
Fără de bucurii iubirăm, fără tristeţi ne-om desparţi.
Şi preţuim în viaţa toată doar oamenii, atâta tot,
Nu ne-om minti noi niciodată, nici alţii a ne minţi nu pot..(bis) "

Monotonie

Dumnezeu îmbrăcat in negru se plimb-agale printre noi..şi tace.

Chipul lui ia forme diverse :

e zambetul voios şi senin al unei copile cu părul bălai care priveşte cerul în timp ce îşi ţine mama de mână
e privirea albastră a bătrânei care iţi mulţumeşte sincer pentru pâinea ce i-o dai
e ghiocelul dăruit de colegul tocilar de bancă pe care dintro dată îl vezi "chiar drăguţ"
e gestul de amabilitate al domnului care îşi cedează locul doar pentru că te-a auzit spunând la telefon "Mă grăbesc şi coada asta parcă nu se mai termină!.."
e îmbrăţişarea caldă şi emoţionantă a iubitului care tace şi te iartă atunci când îi greşeşti
e atracţia misterioasă pe care o simţi faţă de tânărul cu privirea pierdută, în timp ce te plimbi seara pe plaja din Vamă
e senzaţia pe care o ai prima oară când intri in mare
e vorba dulce a mamei care te învaţă despre viaţă
e privirea scurtă şi încurajatoare a profului,la un examen dificil
e "O sa fie bine,toate au o soluţie" rostită de persoanele de la care te aşteptai cel mai puţin
e căldura şi bunăvoinţa surprinzătoare din vocea funcţionarei cu ochii obosiţi
e sincerul "la mulţi ani" urat de amicul cu care nu ai mai vorbit de foarte mult timp.
Dumnezeu se îmbracă în negru.
Crede că astfel nu e văzut şi că îl putem confunda cu propriile noastre umbre.
Dumnezeu preferă negrul pentru că ne lasă nouă bucuria de a ne colora vieţile aşa cum vrem.

...

Oamenii serioşi scriu puţin şi frumos

(na c-am şters-o de data asta :p)

..oamenii neserioşi scriu mult şi prost!



:)


"- Dumneata crezi că există dumnezeu.şi eu la fel. Atunci dumnezeu există pentru noi, dar dacă cineva nu crede în el, asta nu înseamnă că El ar înceta să existe, şi nici că omul care nu crede greşeşte.
- Atunci dumnezeu e limitat la dorinţa şi posibilităţile omului?
- Unde vei dori să Îi vezi chipul,acolo îl vei vedea. Iar dacă nu vrei să îl vezi,nu-i nimic,atâta timp cât Lucrarea ta e bună. "

" Omul (NU)[ am pus în paranteză "nu-ul" fiindcă eu cred ca nu e corect spus "nu...niciodată"] poate înceta să viseze niciodată. Visul este hrana sufletului, aşa cum mâncarea este hrana trupului. De multe ori, de-a lungul existenţei noastre, ne vedem şi ne vom vedea visele năruite şi dorinţele frustrate,dar Trebuie să Continuăm să Visăm,altfel sufletul moare iar forma Dragostei nu mai pătrunde în el.
Lupta Dreaptă se poartă în numele viselor. Când acestea explodează în noi cu toata vigoarea, în tinereţe avem mult curaj dar încă n-am învăţat să luptăm... după multă caznă, învăţăm să luptăm dar atunci nu mai avem curajul. De aceea ne întoarcem împotriva noastră şi ne luptăm cu noi înşine,ajungând să ne fim propriul duşman. Zicem că visele noastre erau infantile, ori imposibil de realizat,sau rodul necunoaşterii realităţilor vieţii. Astfel, ne înăbusim visele pentru că..ne e frică să luptăm în Lupta Dreaptă." -Ok, concluzia mea : Luptă încă din tinereţe de când începi să construieşti visele în mintea ta,chiar dacă nu ştii să lupţi,pentru ca învăţatul Luptei se face luptând. Nu?

Legendă

"Vino să străbatem veacul dintre ochii mei şi-ai tăi,fiecare clipă este unică în felul ei,Vino-n clipa cea de faţă,Nu se va mai repeta,Ce va fi să fie mâine,Mâine vom vedea.."

Scris mov= postarea cuprinde pe lângă posibilele propoziţii lipsite de inspiraţie din care nu aveţi ce învăţa, chestii mărunte/mari destul de draguţe,care să vă mângâie privirile şi gândurile.

Scris verde= postarea respectivă curge verde-adică natural,fără logică,de la sine,deci nu are chestii mişto.

Creează dependenţă :)) precum tatuajele! Şi Cola

"Vino să străbatem veacul dintre ochii mei şi-ai tăi,fiecare clipă este unică în felul ei,Vino-n clipa cea de faţă,Nu se va mai repeta,Ce va fi să fie mâine,Mâine vom vedea.."

Omg omg omg ! Nu. Încă n-am subiect! Poate că de asta îmi vine să scriu non stop!
"Blogspot creeaza dependenţă"-- Asta vroiam să scriu până sa zici tu!


:)


"Nu suntem inamici,ci prieteni.
Nu trebuie să fim inamici. Chiar dacă avem predispoziţii, nu trebuie să îngrădim afecţiunea. Corzile mistice ale memoriei vor vibra plăcut când vor fi atinse din nou şi vor fi cu siguranţă acei îngeri mai buni din firea noastră."
:X iubesc cuvintele astea de la sfârşitul filmului American History X..

"Vino să străbatem veacul dintre ochii mei şi-ai tăi,fiecare clipă este unică în felul ei,Vino-n clipa cea de faţă,Nu se va mai repeta,Ce va fi să fie mâine,Mâine vom vedea.."

Nuş ce mama dracu am setat pe aci de mi apare automat ce e mai sus înainte să scriu ceva şi nuş de unde să scot..

Sunt o inconştientă iresponsabilă care îşi cumpără blugi mărimea XS :)))) a...pentru că stau să frec netu' ăsta care oricum merge ca pula,în loc să mă apuc de redactat teoria ptr. licenţă :( OOOfff.........:(
A fost odată o poveste ştiută numai de bătrâni.De fapt,a fost creată acum o săptămână de un prieten,dar povestea începe cu "a fost odată o poveste ştiută numai de bătrâni"...şi este vorba despre un om cu mâini de vioară care s-a îndrăgostit de o pasăre mică si vioaie. Astea sunt personajele fictive,dar ele există totuşi ,pentru că dacă nu existau,atunci cum ar putea urmatorul scurt dialog să existe ?? (dialogul chiar există !)
"- De ce nu rămâi să mă nasc?
- ... Pentru că trebuie să ajut pe altcineva să crească..."

"Postează cât mai mult ca să am ce citi mâine". Zâmbesc

Ceva urât,ceva frumos.
Hei. Pentru mine,a posta pe un blog înseamnă să scrii absolut CE.VREI.TU.! În consecinţă,EXACT asta fac:)
Şi cum nu am fost şi nu sunt fană www.blogger.com sau www.wordpress.com sau www.maiştiueuce.com ,o sa Fuck ce vreau(aşa ca-n melodie) :p
Boooon...anterior a fost ceva urât (poate şi amuzant),acum urmează ceva frumooos ...că aşa-s eu drăguţă chiar dacă nu par:D
Chiar m-a lovit inspiraţia.entuziasmul.curiozitatea despre cine ar putea citi ce mănânc io pe aici în afar' de Andreea, haha ;)
Lalalalalallalalalla..sughit! Poate e el,sau poate e alt el!
Ce vroiam sa scriu..nuş..stai sa caut prin telefon...
[pauză]

"Nu toti sunt născuţi pentru a conduce"-ea se referea la şofat(Dreea),dar prin extindere ia să ne gândim : a conduce- o echipă, un proiect,o organizaţie, o ţară (ce bine ca înca nu dormi Andreio că ştiu ca tastele mele sună naşpa rău când vrei să adormi:) ). A-ţi conduce viaţa, a conduce viaţa altuia. A conduce o babă pe ultimul drum, Eh,te-ai prins de asocieri.Hai mă ca dacă vreau,pot! :D

Uuuuh....de când ştiu melodia asta,abia azi am ascultat versul " If the devil is six...than god is seven! than goood is seven! ..than god is seven..this monkey's gone to heaven,this monkey's gone to heaven.." :)

Blog absolut deloc interesant.Nu glumesc

Nu folosesc psihologia inversă.Nu ma pricep în ale psihologiei :D
Băt ai rili dont ghiv ă fac dacă am sau nu uaciărs or comenţ!
Io l-am creat dintrun impuls,că aşa-mi stă-n fire,scriu aici din plictiseală şi neseriozitate şi nu vreau să îmi aud comentarii GEN "atunci şterge-l" , " de ce l-ai mai făcut?", "eşti degeaba", "ce vrei sa arăţi" sau altele de GENul :D .Ştiu toate astea şi repet îNCĂ O DATĂ :D : NU MA INTERESEAZĂ!
poooonCT.
:)
De fapt scriu pentru că-mi place sa văd cum apar literele unele lângă altele cu viteza impusă de degetele mele,scriu ptr. că-mi plac Italic-ul şi Bold-ul şi in general forma literelor.
Hihi !
Reclamă la blog : Ăsta e un blog de căcat! (ieeei.pot folosi cuvinte precum căcat,pişat,pulă,pizdă???=ok,sună urât rău ultimele 2 cuvinte,yuck-cum am putut scrie aşa ceva? Nu-mi permit sa şterg,căci daca le rosteam,nu puteam să le reînghit) Nu primesc ban sau alde d-astea? =)) Şi ce dacă exagerez! Pân' la urmă fiecare scrie ce vrea curu' lui pă blogu' lui!
poooonCT.

Ultima scrisoare

" Sfârşitul a venit fără de veste...

Esti fericită?
...Văd că porţi inel...

Am înţeles... voi trage dungă peste
nădejdea inutilă;
Fă la fel...
Nuu... nici un cuvânt... nu-mi spune că-i o formă,
Cunosc însemnătatea ei deplin...
Ştiu... voi aveţi în viaţă altă normă...
Eu însă..în faţa normei nu mă-nchin.
Nu te mai cânt în versuri niciodată,
mai mult în drumul tău nu am să ies...
Nu-ţi fac reproşuri... nu eşti vinovată;
Şi n-am să spun că nu m-ai înţeles.
A fost desigur, numai o greşeală...

Putea să fie mult ...
nimic n-a fost.

În veşnicia mea de plictiseală
Tot nu-mi inchipui ca puneai vreun rost.
Şi totuşi... totuşi câteva atingeri
au fost de-ajuns să-mi deie ameţeli.
Vedeam văzduhul fluturând de îngeri
lumină-n noaptea mea de îndoieli.

Când degete de Midas am pus magic
pe frageda fiinţă-a ta de lut,
simţeam în mine murmurul pelagic
al sfintelor creaţii de-nceput.
Vedeam cum, peste vremuri se înalţă
statuia ta de aur greu, masiv,
Cum serioase veacuri se descalţă
Şi-ngenunchiate rânduri submisiv
la soclul tău dumnezeiesc aşteaptă
să le întinzi cu zâmbet liniştit
spre sărutare adorata dreaptă
'nainte de-a se şterge-n înfinit.

Ooo.....

de-am fi stat alături doar o oră...
ai fi rămas în auriul vis
Ca o eternă... roză auroră
de neînţeles...de nedescris.






....
Ireversibil s-a-ncheiat povestea
şi nici nu ştiu de ai să mai citeşti
Din întâmplare rândurile-acestea
în care aş vrea să... fii ce nu mai eşti.



...
n-am să strivesc eu visul sub picioare
n-am să pătez cu vorbe ce mi-i drag.
Aş fi putut să spun: .....

"Eşti ca oricare "...
Dar nu vreau în noroaie să mă bag.

De-ar fi mocirla-n jurul tău cât hăul
Tu vei rămâne nufărul de nea
ce-l oglindeşte beat de pofte tăul
ce-l ţine candid...amintirea mea.
Vei fi acolo pururi neîntinată,
Te voi iubi mereu fără cuvânt,
şi lumea n-o să ştie niciodată

De ce nu pot mai mult femei să cânt...



Acolo sub lumina de mister,
scăldată-n apa visurilor lină
Vei sta, iubită ca-ntru-un colţ de cer,
o stea de seară blândă şi senină.



...
Iar când viaţa va fi rea cu tine
Când au să te împroaşte cu noroi,
Tu fugi în lumea visului la mine
vom fi acolo singuri, amândoi...
Cu lacrimi voi spăla eu orice pată,
Cu versuri nemaiscrise te mângâi;
în dulcea lor cadenţă legănată
te vei simţi ca-n visul tău dintâi.



...
Iar de va fi.. cum simt mereu de-o vreme

Să... plec de-aicea de la voi... curând,
Când glasul tău vreodat-o să mă cheme,
Voi reveni la tine din mormânt.
Iar de va fi să nu se poată trece
pe veci pecetluitele hotare,
M-aş zbate-ngrozitor în ţărna rece,
plângând în noaptea mare...
tot mai mare..."

Iar dacă o asculţi recitată de Florian Pitiş(R.I.P.) ...vei simţi cum fiecare cuvânt spus te apasă pe amintiri,pe dorinţe..

Ete fleoşc..

Ziceam ca io niciodată n-o să-mi fuck blog,că deja am cont pe hi5 şi pe deviantart,daarr.. tocmai am citit o postare "interesantă" a unei tipe numită "Suflet îndurerat" şi am chef să critic.
:D